Fustele colorate

De multe ori animalele sunt mai umane decat oameni .Poti sa vezi in privirea unui caine multe , oboseala , asteptare , nervozitate , cumintenie . Exista o competitie , nu de azi nu de ieri antre caini fara stapana sa le zic asa si oameni fara casa , aceia care emigreaza de ici colo. Batalia se duce pt deseurile acelor animale care traiesc in cladiri inalte sau in case ingradite . Un astfel de exemplu pt supravietuire se intampla in fiecare dimineata la gropile de gunoi sau la pubelele marilor magazine. Dar mia placut ce am vazut astazi , nu pt prima oara numai ca astazi a fost impresionant acel tablou . O parcela ingradita unde gunoiul se strange de la un mare magazin e luat cu asalt in fiecare dimineata buna, de femeile cu fuste colorate , galbene , rosi , albe , putine am vazut albastre si binenteles combinati ale acestor culori , pt ce se trezesc doamnele de dimineata , ei bine pt recipiente de plastic si papetarie pe care o colecteaza cica selectiv . Nu e rau ca avem aceste " furnicute " care se ocupa cu sanitatia umanitati , si care indirect au ca si scop principal binenteles obtinerea unor benefici .E greu sa muncesti in ziua de azi sa te trezesti la ora fixa sa stai la birou cu orele si sa ai pe cineva in spate care sa ati dea ordine si sa ati sufle in ceafa. Apoi mai sunt catei , sunt multi , de ce? Pt ca au existat adaposturi special create pt ei unde erau cat de cat intretinuti , ei bine sau desfintat din lipsa de fonduri , iar ei au ajuns binenteles ca in strada , tipic , stim povestea asta. Dar faptu ca ei cauta printre resturile menajere mancare nu aur , si faptu ca o fac intr-un mod demn si nu desantat , ai fac deosebiti de femeile in fuste colorate .Mi s-a dat sa vad astazi fomeile astea care scotoceau prin gunoaie cu atata disgratie si galagioase si isterice de parca tineau o sedinta de spiritism in mijlocul pubelelor , si doi catei care asteptau cuminti la oarecare distanta sa-si termine fomeile meandrele, dar asteptau , si asteptau demni , fara sa se injoseasca , fara sa atace , nu ca nu ar fi putut sa o faca si sa iasa victoriosi , dar nu , ei stau si asteapta , au minte , le functioneaza stiu cand sa atace , animale de prada ce mai , carnivore . Dar am vrut sa spun ca nici macar animalele astea patrupede nu asi pun nici mintea si cu atat mai putin gura pe una din fustele astea colorate , si ei ,stiu ca nu merita. Ma intreb de ce umbla imbracate asa de colorat , o fi poate pt ca vor sa contrasteze cu ciocolatiul interior , sa demenstreze oare ca negru langa alb sau galben e mai putin negru ? greu raspuns , dar ele precis au un raspuns si nu unul oarecare.
Intre timp isteria fustelor colorate continua.

Se mai intampla...

Nu e prima data cand mi se intampla asa ceva , dar niciodata nu am fost, nu bulversat nici afectat nu cred ca se potriveste dar oricum sensibilizat de faptu ca am uitat in ce zi ma aflu . E o stare tare ciudata , de impasivitate , pur si simplu te trezesti la un moment cand ai vrea sa sti ce zi e azi si nu poti sa ati dai seama, e clar ca daca nici nu prea te intereseaza nici nu trebuie sa te chinuiesti mult sa-ti aduni gandurile . Dar cel mai interesant e starea in care te afli atunci cand nici nu ati pasa , nu ati faci nici o grija , nu esti presat de timp , traiesti intr-un spatiu necontorizat dupa niste cifre , este , extraordinar sa traiesti intr-un spatiu vast din punct de vedere al timpului . Pur si simplu contorizezi trecerea timpului doar in functie de zi sau noapte , lumina si intuneric .Acum inteleg de ce si cum pot sa reuseasca uni oameni sa fie fericiti in lumea creata de ei . Si mai mult , de ce ar vrea sa iasa din aceasta lume unde e cald si bine , de ce sa inbatraneasca urat ca si noi cand pot sa inbatraneasca in fiecare zi cu zambetul pe buze , nu de alta dar ei nu ca ar insufleti orce obiect care ai inconjoara ci stiu sa al asculte cu sufletu .Asa a fost azi , scurta experienta dar confortabila.
Acum sa fiu sincer nu cred ca as vrea sa mi se intample asa ceva de prea multe ori , e cam riscant pentru un om ocupat . Dar poate din cand in cand e bine sa cazi intr-un astfel de spatiu e mai relaxant decat un concediu pe vreo insula pustie .

Jorges Luis Borges

Dupa un anumit timp, omul invata sa perceapa diferenta subtila intre a sustine o mana si a inlantui un suflet, si invata ca amorul nu inseamna a te culca cu cineva si ca a avea pe cineva alaturi nu e sinonim cu starea de siguranta, si asa, omul incepe sa invete
ca saruturile nu sunt contracte si cadourile nu sunt promistiuni, si asa
omul incepe sa-si accepte caderile cu capul sus si ochii larg deschisi, si invata sa-si construiasca toate drumurile bazate in astazi si acum, pentru ca terenul lui maine este prea nesigur pentru a face planuri si viitorul are mai mereu o multime de variante care se opresc insa la jumatatea drumului.
..Si dupa un timp, omul invata ca daca e prea mult, pana si caldura cea datatoare de viata a soarelui, arde si se
calcineaza. Asa ca incepe sa-si planteze propria gradina si-si impodo-beste propriul suflet, in loc sa mai astepte ca altcineva sa-i aduca flori, si invata ca intr-adevar poate suporta, ca intr-adevar are forta, ca intr-adevar e valoros, si omul invata si invata si cu fiecare zi invata.
Cu timpul inveti ca a sta alaturi de cineva pentru ca iti ofera un viitor bun, inseamna ca mai devreme sau mai tarziu vei vrea sa te intorci la trecut.
Cu timpul intelegi ca doar cel care e capabil sa te iubeasca cu defectele tale, fara a pretinde sa te schimbe, iti poate aduce toata fericirea pe care ti-o doresti. Iti dai seama cu timpul ca daca esti alaturi de aceasta persoana doar pentru a-ti intovarasi singuratatea,
in mod inexorabil vei ajunge sa nu mai vrei sa o vezi.
Ajungi cu timpul sa intelegi ca adevaratii prieteni sunt numarati, si ca cel care nu lupta pentru ei, mai devreme sau mai tarziu se va vedea inconjurat doar de false prietenii.
Cu timpul inveti ca vorbele spuse intr-un moment de manie, pot continua tot
restul vietii sa faca rau celui ranit.
Cu timpul inveti ca a scuza e ceva ce poate face oricine, dar ca a ierta, asta doar sufletele cu adevarat mari o pot face.
Cu timpul intelegi ca daca ai ranit grav un prieten, e foarte probabil ca niciodata prietenia lui nu va mai fi la
aceeasi intensitate.
Cu timpul iti dai seama ca desi poti fi fericit cu prietenii tai, intr-o buna zi vei plange dupa cei pe care i-ai lasat sa plece
Cu timpul iti dai seama ca fiecare experienta traita alaturi de fiecare fiinta, nu se va mai repeta niciodata.
Cu timpul iti dai seama ca cel care umileste sau dispretuieste o fiinta umana, mai devreme sau mai tarziu va suferi aceleasi umilinte si dispret, dar multiplicate, ridicate la patrat.
Cu timpul inveti ca grabind sau fortand lucrurile sa se petreaca, asta va determina ca in final, ele nu vor mai fi asa cum sperai.
..Cu timpul iti dai seama ca in realitate, cel mai bine nu era viitorul, ci momentul pe care-l traiai exact in acel moment. Cu timpul vei vedea ca desi te simti fericit cu cei care-ti sunt imprejur, iti
vor lipsi teribil cei care mai ieri erau cu tine si acum s-au dus si nu mai sunt Cu timpul vei invata ca incercand sa ierti sau sa ceri iertare, sa spui ca iubesti, sa spui ca ti-e dor, sa spui ca ai
nevoie, sa spui ca vrei sa fii prieten, dinaintea unui mormant, nu mai
are nici un sens.
Dar din pacate, se invata doar cu timpul

Jorges Luis Borges .

Primavara

De multe ori mi-am propus sa uit ,binenteles ca lucrurile neplacute sunt primele pe care ai vrea sa le uiti .Apoi am inteles ca, cu toate ca tu ati doresti cu tot dinadinsu sa uiti , de multe ori nu e posibil , si nici nu e o solutie de a fugi de trecut .Eu cred ca nu uitarea e cea care te face sa mergi mai departe .Noi suntem fiinte care avem posibilitatea de a ne asuma multe lucruri , dar oare "uitarea" ca actiune poate fi ea asumata ? Decat sa ati parasesti si sa ati renegi trecutu prin uitare mai bine ai analiza , si ai incerca sa vezi ce a fost bine si ce a fost rau , apoi sa incerci ca ceea ce a fost rau sa al corectezi , cred ca asta e o forma de asumare a trecutului . Cine uita? HHmm de multe ori am impresia ca uitarea e un atribut a celor slabi , sau a celor care prin diverse actiuni incearca sa scape de o responsabilitate , numai ca fuga continua e obositare , apoi trecutu se contorizeaza si el la un momendat si trage la cantar acolo unde el este depozitat , chiar daca se incearca sa fie dat la o parte , omu nu e un calculator cu o tasta pt "delete" dimpotriva e ca o floare daca ami este permisa comparatia care asi trage seva hranitoare chiar din bogatia trecutului depozitata acolo bine la baza ei , apoi ceea ce intregeste intru totul frumusetea flori ca si a omului e lumina soarelului pe care al vede in fiecare zi , cu atat mai mult acum cand vine primavara , acum e momentul cand organismul asi face curat pe dinauntru , alunga tot raul strans in perioada de slaba activitate de peste iarna, asi deschide ferestrele casei si asi aeriseste incaperile sufletului , scutura praful si arunca cenusa stransa in semineu timp de trei luni , apoi incearca cheia in zavorul sufletului ruginit de la atat ploaie si frig , binenteles ca deocamdata nu se deschide pt ca se pare ca , casa nu e complet pregatita pentru oaspeti , dar e un semn bun cand cineva arunca un ochi si pe fereastra spre gradina din curte in care florile promit ca in primavara asta sa fie mai frumoase si mai parfumate ca niciodata , si apoi nui asa ca e frumoasa...... Primavara?