7 ian. 2011

Pictura-n creion…

Cum adica pictura in creion!?
Foarte simplu… este viata mea!
A inceput in punctul A si se va termina in punctul B… nimeni nu va sti! Am umblat cu pasi de-un an, pe o linie intre doua puncte… acum sunt, spatiu dintre puncte, iar mai tarziu, o pictura in creion. Ar fi o minciuna sa spun, ca sunt neam cu Luna si cu Soarele… poate m-as regasi intr-o stea, steaua mea. Luna si Soarele, erau mari pe vremea cand devenisem stea stralucitoare… mai tarziu, auzisem ca ele se intalnesc doar atunci cand cealalta devine stralucitoare. Datorita Lunii, ma faceam vizibil noaptea… sunt, o simfonie-a Lunii! Soarelui ii datorez viata… oare as fi stralucit fara lumina lui? Restul i le datorez mamei… soapta, gandul si utimul vers din stofa-ntai! Muzica Pamantului si poezia ghietii din sculptura sufletului, apartin iubitei mele… fiinta care poate face ca un portret in creion, sa fie pictura!